Moskova si Smolensk nu cred in lacrimi!

Un minut de reculegere!...Tragedie!... Padurile Smolenskului nu se dezmint!...

"Avionul la bordul caruia se afla presedintele polonez Lech Kaczynski s-a prabusit pe aeroportul Smolensk, in Rusia, dupa patru incercari esuate de aterizare."

O vizita programata pentru comemorarea victimelor genocidului , infaptuit de NKVD, la Katyn-1940.

Masacrul de la Katyń (cunoscut şi ca incidentul de la Katyń sau masacrul din pădurea Katyń; Katyń, pe ruseşte Катынь (Katîn), este un sat situat la 20 de km vest de oraşul Smolensk din Rusia) a fost o execuţie în masă a unor cetăţeni polonezi de către forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial

........................................................................

La 5 martie 1940, conform notei pregătite pentru Stalin de Lavrenti Beria, membrii Biroului politic – Stalin, Viaceslav Molotov, Lazar Kaganovici, Mihail Kalinin, Kliment Voroşilov şi Beria – au semnat un ordin de executare a activiştilor „naţionalişti şi contrarevoluţionari”, „elemente sociale străine”, din lagărele de prizonieri şi în închisorile din zonele de vest ale Ucrainei şi Belarusului.[1] Executarea acestui ordin a însemnat asasinarea a peste 22.000 de polonezi, între care aproximativ 15.000 prizonieri de război. Acuzaţii erau foarte cuprinzător definiţi ca „inamici înrăiţi şi neînduplecaţi ai autorităţii sovietice”, printre ei aflându-se şi un mare număr de intelectuali polonezi, plus poliţişti şi ofiţeri de rezervă sau de carieră."

...........................................................................

"Între 3 aprilie şi 9 mai 1940, (cu o pauză de 1 mai!), cei aproximativ 22.000 de prizonieri de război şi alţi arestaţi au fost asasinaţi: 15.570 în cele trei lagăre, Kozielsk, Starobielsk şi Ostaşkov şi aproximativ 7.000 de prizonieri din regiunile vestice ale Ucrainei şi Belarusului. Printre cei ucişi la Katyń s-au numărat un amiral, doi generali, 24 colonei, 79 locotent-colonei, 258 maiori, 654 căpitani, 17 căpitani de marină, 3.420 subofiţeri, câţiva preoţi militari, trei moşieri, un prinţ, 43 de oficialităţi, 85 de cetăţeni privaţi şi 131 de refugiaţi. Printre asasinaţi s-au aflat 20 de profesori universitari, 300 de doctori, sute de avocaţi, ingineri şi profesori, peste 100 de scriitori şi ziarişti şi aproximativ 200 de piloţi de aviaţie. În total, NKVD-ul a eliminat aproape o jumătate din corpul ofiţerilor polonezi.
Numai 395 de prizonieri au scăpat de la moarte. Ei au fost duşi în lagărele Iuhnov şi Griazoveţ. Aceştia au fost singurii supravieţuitori.

Mormintele simbolice ale generalilor Bronisław Bohatyrewicz şi Mieczysław Smorawiński, amândoi asasinaţi în masacrul de la Katyń

Soarta prizonierilor dispăruţi a rămas un mister până în aprilie 1943, când Wehrmachtul a descoperit groapa comună a peste 4.000 de ofiţeri de rezervă polonezi în pădurea de pe Dealul Caprei de lângă Katyń. Dr. Joseph Goebbels, Ministrul Propagandei din guvernul nazist, a sesizat imediat potenţialul uriaş al acestui fapt în lupta pentru ruperea alianţei dintre polonezi, aliaţii occidentali şi sovietici. Pe 13 aprilie, radioul din Berlin a anunţat lumii că: „A fost găsită o groapă, 28 de metri lungime şi 16 metri lăţime, umplută cu 12 rânduri de cadavre de ofiţeri polonezi, în total peste 3.000 de victime. Acestea erau îmbrăcate complet în uniforme militare, multe victime având mâinile legate, toţii având răni provocate prin împuşcare în spatele gâtului. Identificarea decedaţilor nu se va face cu greutate datorită calităţilor mumificatoare ale solului, dar şi datorită faptului că bolşevicii au lăsat asupra victimelor toate documentele de identitate. S-a stabilit deja că printre cei ucişi se află Generalul Smorawiński din Lublin.”
Guvernul sovietic a respins imediat acuzaţiile germane, pretinzând în schimb că prizonierii polonezi au fost asasinaţi de germani în august 1941. Răspunsul sovietic din 15 aprilie, pregătit de Biroul Sovietic de Informaţii, afirma că: „... prizonierii polonezi de război care erau implicaţi în lucrări de construcţii la vest de Smolensk în 1941 ... au căzut în mâinile călăilor germano-fascişti ... ”.
.....................................................................

Abia in 1990, URSS-ul a admis că NKVD-ul este responsabil atât pentru asasinate cât şi pentru muşamalizarea acestora. (Sursa: Wikipedia)